Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din Romania

Cooperarea pentru dezvoltare

Contextul global privind cooperarea pentru dezvoltare internaţională:

Într-o lume globalizată, inter-dependentă, în care resimţim tot mai mult efectele ei generate de migraţie, mobilitatea forţei de muncă, relocarea productivităţii, transfer de tehnologii, etc, există situaţii negative tot mai des întâlnite care continuă să îi afecteze nu doar pe locuitorii din ţările sărace, ci şi pe restul lumii. Schimbările climatice, democratizarea societăţilor, asigurarea unui nivel de trai decent, accesul la hrană, apă potabilă, servicii de sănătate, educaţie sunt doar câteva din provocările globale cu care ne confruntăm în prezent. Ca soluţie este nevoie de crearea unui mediu stabil, echitabil, sustenabil printr-un proces multi-actor inclusiv pentru setarea unei agende de dezvoltare universale asumate de noi toţi – state, organizaţii ale societăţii civile, sectorul privat, mass-media și alți actori. Un răspuns poate fi cooperarea pentru dezvoltare.

La nivel global:

  • 1 din 5 persoane trăieşte în sărăcie extremă, cu mai puţin de un 1.25 dolari pe zi,
  • Jumătate din populaţie trăieşte cu mai puţin de 2.5 dolari/zi, iar 80% cu mai puţin de 10 dolari.  Din cei 2.2 miliarde de copii, jumătate trăiesc în sărăcie,
  • 20.000 persoane mor în fiecare zi din cauza foametei şi a bolilor (dintre aceştia, 14.000 sunt copii),
  • 2.6 miliarde nu au acces la îngrijire medicală din care 270 milioane sunt copii,
  • 2 miliarde nu au acces la apă potabilă din care 400 milioane sunt copii, 
  • jumătate din populaţia lumii au o speranţă de viaţă sub 55 de ani, 60% dintre cei care mor sunt copii sub 5 ani.

Deşi cooperarea pentru dezvoltare este doar o parte din soluţie, ea are un rol vital în eradicarea sărăciei, promovarea protecţiei sociale, a creşterii economice şi a dezvoltării durabile (Declaraţia finală a Forumului la Nivel Înalt pe tema eficacităţii ajutorului, Busan, 2012)

Politica de cooperare pentru dezvoltare reprezintă o politică specială a Uniunii, prin intermediul căreia aceasta acordă asistenţă ăpentru dezvoltare statelor în curs de dezvoltare, UE fiind cel mai mare donator din lume.

Asistenţa oficială pentru dezvoltare reprezintă asistenţa acordată statelor în curs de dezvoltare, într-un cadru bilateral şi multilateral, prin intermediul asistenţei tehnice, granturilor, creditelor sau prin alte forme de cooperare. Politica de cooperare pentru dezvoltare urmăreşte reducerea şi pentru viitor, eradicarea sărăciei, prin susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţărilor în curs de dezvoltare, integrarea graduală a acestora în circuitul economic şi comercial mondial, dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, a statului de drept etc.

Criteriile alocării asistenţei oficiale pentru dezvoltare sunt cele agreate de Comitetul Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). UE acordă asistenţă oficială pentru dezvoltare (ODA) pe baza a două abordări principale: a) geografică - axată pe trei regiuni geografice prioritare (Bazinul Mediteranean, Asia şi America Latină, Africa Sub-sahariană); b) abordarea tematică/sectorială. Statele eligibile prin programele de asistenţă pentru dezvoltare comunitare se caracterizează prin insuficienţa resurselor alimentare, existenţa unor sisteme sanitare deficitare, absenţa unui sistem educaţional competitiv, standardul de viaţă scăzut, existenţa şomajului ca fenomen social, produsul intern brut redus etc.

Principalele documente referitoare la politica de cooperare pentru dezvoltare:

Tratatul Uniunii Europene (Maastricht, 1993) - reglementează, prin articolele 177-181 relaţiile UE cu ţările în curs de dezvoltare;

Consensul European privind dezvoltarea - a fost adoptat în noiembrie 2005 de către reprezentanţii guvernelor şi ale statelor membre şi de Consiliul UE; subliniază în cuprinsul său principiile şi valorile cooperării pentru dezvoltare, arat
ând că obiectivul cel mai important de atins este eradicarea sărăciei ;

Acordul de la Cotonou - a fost semnat la Cotonou în anul 2000 pe o perioadă de 20 de ani şi semnifică un parteneriat între Comunitatea Europeană şi statele sale membre şi Grupul de state ACP - Africa, Caraibe şi Pacific, bazat pe mai multe dimensiuni: cooperarea pentru dezvoltare, cooperare economică şi comercială, dimensiunea politică, o mai mare implicare a societăţii civile, a sectorului privat şi a altor actori non-statali.

Autentificare intranet




> ti-ai uitat parola? click aici!

FOND

Website realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene si al Agentiei de Dezvoltare Austriece, prin proiectul european TRIALOG.